Dicţionar englez-român |
SPLINT
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
splint I. substantiv
1. (med.) atelă, spetează (pentru imobilizarea unei fracturi).
2. spetează (pentru împletit coşuri).
3. (anat.) (os) peroneu; unul din oasele metacarpiene, unul din oasele fluierului dinainte (la cal şi alte copitate).
4. (vet.) ganglion, surou, un fel de os mort (la cal, bou etc.).
5. aşchie, ţandără, zburătură; surcea.
6. (tehn.) şplint, cui spintecat.
splint II. verb tranzitiv
(med.) a imobiliza (o fractură) cu o atelă sau cu atele; a aplica o atelă sau atele (la o fractură).