KNOCKER

Pronunție (USA): (GB):

Traducere în limba română

knocker substantiv

1. persoană care ciocăneşte / care bate la uşă.

2. bătăuş.

3. (amer.) critic răuvoitor / aspru / care caută nod în papură.

4. (şi door knocker) ciocănaş (de poartă)

5. (chim.) detonator.

6. (constr.) bătător, mai.

◊ (fam.) not to feel up to the knocker a nu se simţi în apele sale;

to be dressed up to the knocker a fi îmbrăcat la marele fix, a fi pus la ţol festiv.