CONJURE

Pronunție (USA): (GB):

Traducere în limba română

conjure¹ verb A. tranzitiv

1. (şi to conjure up / down) a chema, a invoca (spiritele) prin magie sau descântec.

2. a scoate, a izgoni, a alunga (prin farmece sau descântece).

3. a vrăji, a descânta, a fermeca, a face (cuiva) cu ulcica.

4. (fig.) to conjure up a evoca, a aduce în faţa ochilor, a trezi, a reaminti; a reconstitui;

he conjured up old memories a evocat amintiri din vremuri uitate;

she conjured up Beethoven’s character ne-a evocat personalitatea lui Beethoven.

conjure¹ verb B. intranzitiv

1. a face vrăji, a face farmece, a se îndeletnici cu magia; a invoca spiritele, forţele oculte.

2. a face minuni, a avea un efect magic; a avea o mare înrâurire / influenţă;

a name to conjure with un nume răsunător / cu mare trecere.

3. a face scamatorii.

conjure² verb A. tranzitiv

a implora, a ruga, a conjura.

conjure² verb B. intranzitiv

a se conjura, a jura, a face legământ, a se lega.

Exemple de propoziții și/sau fraze:

But until then, I conjure you, do not mention or allude to it.

(Frankenstein, de Mary Wollstonecraft Shelley)

But for the quiet picture I had conjured up, of my mother in her youth and beauty, weeping by the fire, and my aunt relenting to her, I hardly think I should have had the courage to go on until next day.

(David Copperfield, de Charles Dickens)

TE-AR MAI PUTEA INTERESA