Dicţionar englez-român |
CLUTTER
Pronunție (USA): | (GB): |
Traducere în limba română
clutter I. substantiv
1. învălmăşeală, îmbulzeală, dezordine, debandadă; harababură, talmeş-balmeş; amestecătură, încurcătură, haos.
2. zgomot, gălăgie, larmă, zarvă; vuiet, tumult, vacarm; tevatură, tapaj, tărăboi, balamuc.
clutter II. verb A. tranzitiv
1. a deranja, a strica ordinea (cu gen.), a răvăşi, a răscoli; (fig.) a întoarce pe dos.
2. (amer.) a îngrămădi, a îndesa (lucruri într-un geamantan).
3. (şi to clutter up) a deranja, a răvăşi, a pune în dezordine (haine).
clutter II. verb B. intranzitiv
1. a face zgomot.
2. a vorbi neclar / îngăimat / împiedicat, a bolborosi, a boscorodi, a bodogăni, a îndruga, a îngăima, a bălmăji, a mormăi.
3. a se îmbulzi; a se învălmăşi.